LYRIC / PARODDI / PARULLE / CANTI

Sò Gaià a turchina, sò u nulla è u tuttu
Sò l’alburu di vita, a radica è u fruttu
Tremu cù u to pientu, spartu a to prighera
Sò l’arechja chì sente è a voce chì spera

Sò u vadu chì corre è a petra chì stà
L’inguernu chì s’affacca è l’acellu chì và
U ventu frà e fronde, a matina fritosa
L’arte in ogni belleza, u sensu d’ogni cosa

Sò Gaia a turchina…fideghja mi ‘ssu mare
È ‘ssi monti zuccati è ‘sse fureste care
Millenarii di vita m’aghju francu e strage
Poi sè ghjuntu tù à rompe mi a pace

L’orisonte s’abbughja, l’aria si face piombu
Da e cime affilate à u mio più prufondu
Corre a malaterra, corre l’anticu frombu
Di l’antica paura ch’e guarisca lu mondu

Chì in fondu di mè, nimu a vole crede
U mio core hè di farru è di petre d’infernu
È a mio storia hè vechja, inghjusta è senza fede
Più c’à a storia umana chì si crede l’eternu

Parolle : Stéphane Ancey
Musica : Toussaint Montera


Accumudatu by

Stephane Gutierrez

SPARTE

Votre adresse de messagerie ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *