LYRIC / PARODDI / PARULLE / CANTI

O quant’abbracci di ghjennaghju Chì principia una nova annata, Ma a Corsica face un paghju Ch’ella ùn hè tanta scambiata.

Passanu ghjorni é settimane A pienghje lu tempu chi fù, Ma per custruì un dumane, E croce ci sò tant’é più.

Di ferraghju hé grisgiu lu celu, E quandu lu ventu si leva N’ùn ci porta mancu un battellu, Ci serà torna un’antra greva !

E quand’ella vene a timpesta, A neve si mette à cascà, In li paesi nimu ùn resta, Manca l’elettricità.

In l’ottanta dui, di marzu, Una vulintà pupulare Hà fattu un sonniu cusì falzu D’un stattutu particulare ; More ‘ssa sperenza putenta, Di dritta, di manca o d’altrò, Ma quale hè chì ci ripresenta ? Venduti, ladri è baullò…

Sò natu Corsu è vai puru Qualchì volta mi sentu solu.

U rè d’i coni, sò sicuru Ch’ellu ùn hè Tedescu o Spagnolu.

Ti sì scurdatu di ‘ss’ aprile Chì parturì un certu Pasquale, E d’issa rivolta civile Chì li fece generale ; Fola a so vita hè diventata, Ma si spenghje la so memoria, Chì di Paoli a casata Assenta hè d’i libri di storia.

 

Di maghju, in lu sessanta nove, Un ti scurdà di u macellu D’a battaglia di Ponte Novu E di lu so soffiu ribellu.

U fiatu d’issi rivultati Dimmi ciò ch’ellu duvintò, Fatalisti simu firmati Techji di televisiò.

Di ghjungnu quale si ramenta Quest’ora di tamantu dolu, Quand’u mio core si spaventa Per l’impiccati di Niolu ?

Di quest’ondici marturiati Svaniti in la nostra amnesia, Micca statue ne ritratti Per u corciu Marcu Maria.

Sò natu Corsu, ma amicu Guardendu ‘sse sperenze spese, U rè d’i coni, a ti dicu Un hè Talianu ne Inglese.

Di lugliu ballemu in unione, Di festa femu tutti mostra, Per una revoluzione Ch’ùn hè mai stata la nostra.

Ma di Sambucucciu è Sampieru Ricordu, n’ùn ci n’hè manc’unu, Oghje quale festighja, fieru, A nostra a Terra di u Cummunu ?

D’Aostu, un nome : Aleria Hà incesu l’attualità D’una cuscenza ritta è fiera, Corsa è viva, un’identità. Ma sò passati quarant’anni E più nimu per celebrà, Techji di putere è d’inganni, L’omi sò pronti à smenticà.

 

Di Sittembre, in quaranta trè Quì hè statu vintu lu Male. Splenderà sempre in cor’di mè U nostru Fronte Naziunale. Ma a memoria n’ùn fa prova, Chì sarianu belli tristi Li Scamaroni è Casanova Di vedeci vutà fascisti.

Sò natu Corsu è la mio via Hè colma di dolu è d’annoi ; I rè d’i coni, ùn hè bugia, Ié, vi la dicu, simu noi !

D’ottobre finisce a staggione, Si sò biote tutte le vie, Ferma disertu lu rughjone, E si chjodenu l’osterie.

Ripiglia la vita « nurmale » Chì trè volte u prezzu hè pagata, Cuntinuità territuriale In chè stacche ti sì piattata ?

Nuvembre splendì una spera : Fù vutata a custituzione Ch’ispirò a pianetta intera, Quella di a Corsica Nazione. Oghje si parla indipendenza, U solu ventu chì ci porta Hè quellu di l’intulerenza, A miseria pichja à a porta.

Era dicembre, in Bucugnà, Quì sparì un omu tamantu, Ellu c’amparò à luttà Cù a sola forza di u cantu. Era di ghjustizia u to fiatu, Di tulerenza è di curraghju, Ma oghje, chi n’avemu fattu O Natale, d’u to missaghju ?

Sò natu Corsu è eiu ùn temu L’avvene è ciò chì ci vole à fanne ; Ma o fratelli, ch’aspettemu Per alzà un altru dumane ?


Accumudatu by

Cyril Gutierrez

SPARTE

Votre adresse e-mail ne sera pas publiée. Les champs obligatoires sont indiqués avec *