1

U cecu traditu

Tali u cecu a l’appiattu di i so ochja chjusi,
Chi strascina u so cori in vanu com’e un pesu !
A so vita hè miseria è stranu u sensu,
In l’abissu di a notti si perdini i so chjami !

Un vechju ribombu si svighja in a so menti,
In’a so anima fida s’allughja lu ventu !
Una lacrima pura cascata a l’addispera,
E senti in u so pettu sfucassi a pientu !

Quiddu velu d’ingannu chi piattaia u so visu,
Cù l’assaltu di u tempu hè sparitu una volta !
E a malincunia chi u so cori avia accoltu,
Hà postu in u sicretu un eternu surrisu !

E pò quandu l’attrachju allarga l’orizonti,
E chi s’alza u cantu sicuru di a tarra !
Una spiranza muta trà i monti è a serra,
In ultimu prighera abbiuccia a notti !

Ma di u cecu traditu, pò lu canta la storia,
A issu celu stiddatu tristu è pinserosu !

Bruno Susini
Surghjenti