1

Tornami

A puesia si n’hè andata
Cum’è una mamma abbandunata
È tandu ghjunsenu li fochi
È scuppittavanu sti lochi
Sfiacculava ogni muntagna
È ughjulava la campagna
Ne brusgiava ancu la terra
Tramezu à tamanta guerra.

Oghje ne corre a risa scema
U scaccanime di la morte
Ma ditemi ciò chì ci ferma
Per pudè cambià la sorte
Mi sentu avà cum’è cutratu
Qualcosa in mè si n’hè strappatu
Avà po sì chì ghjè l’inguernu
È ferà fretu à beternu.

Un gran silenziu goccia à goccia
Si empie tuttu u mondu interu
Eo cercu à sente una voce
O almenu puru un penseru
Ma nimu più ùn mi risponde
Sò scunsulatu per ste sponde
Solu u sole ùn si vole tace
Tramezu à tamanta pace.

Guerra è la pace sò u mondu
È l’addisperu hè senza fondu
Tutti li più belli mumenti
Facenu piazza à li turmenti
Un grande amore tù mi desti
È po per mortu mi lascesti
Ma dea o strega chè tù sia
Tornami torna o puesia.