Più ch’è un innu

Da i stritti napulitani
In cori di u seicentu,
Sin’à i cunsulti isulani
Aduniti in un cunventu.

Da ugni antica cuncolta
À stundi dulci o castichi,
Accumpagnendu a rivolta
Contru à i nosci nimichi.

Par no` sè più ch’è un innu
U cantu chì ci avvicina,
In tè truvemu u sinnu
Da scunghjurà a ruvina.

Da i mossi di u sittanta
È un identità ritrova,
Com’una spera mai franta
In bucca ad ugni leva nova.

Tistimoniu di a mimoria
D’un patrimoniu cundivisu,
Scurtendu à l’eterna gloria
Ugni alma in paradisu

Par no` sè più ch’è un innu
U cantu chì ci avvicina,
In tè truvemu u sinnu
Da scunghjurà a ruvina.