1

Epica chi casca

Tarra di e suffrenzi muti a la paci di sti visi,
A l’ombra di e to passioni indu rinasci a fratiddanza.
Ma quali sara issa fiara cusi viva in a to menti,
Ma u tempu si copri, tu ti circhi una prisenza.

Mari di i distini è di i veli strappati,
A l’ombra di e to scuma spariti senza ritornu.
Ma quali sara issu batteddu a l’alma avinturosa,
Aspittendu u ventu nant’a l’immensita …

A u tempu di a battaglia in pedi a l’ultima fanga,
Dulori è rumori d’una epica chi casca !
A i puteri senza primura pà l’angoscia di i to anni,
E a issi fiori sbucciati a l’alba libarata ! …

Celi di i turmenti è culori di sangui,
A l’ombra di u to cantu d’armunia naturali.
Ma quali sara u prezzu di ssu ghjocu maladettu,
E pò sunia ghjorni novi la piazza a l’arcubalenu …

Patria di ssi staghjoni a la fedi di l’orizonti,
A l’ombra di e to silenzii indu rinasci a spiranza.
Ma quali sara issu gran’diu prumittendu l’ori piu beddi,
D’un viaghju cusi longu a i cunfina universali …

A u tempu di quidda battaglia in pedi a l’ultima fanga,
Dulori è rumori d’una epica chi nasci !
A i puteri d’ogni primura è l’angoscia di i to versi,
E a issi fiori cascati pa l’alba libarata ! …

Bruno Susini
Surghjenti